UNITER a decis ca spaţiul de la parterul sediului său să devină unul public şi, mai mult decât atât, dedicat serilor culturale. După ce începutul l-a reprezentat o seară culturală canadiană, spre finele lunii decembrie a venit rândul unei seri culturale dedicate Rusiei.
Într-o noapte nu poţi afla prea multe despre sufletul rusesc, pentru că povestea lui străbate păduri de mesteceni, dureri ale unor vieţi, care nu au legătură cu tine, dar pe care le ai undeva în adâncul tău. Nu poţi să explici de unde le ştii, dar la auzul unor nume tresari fără să vrei.
Că ele sunt Vîsoţki, Esenin, Cehov, Dostoievski, Gogol, Tolstoi, Turgheniev, Petru cel Mare, Anna Pavlova, Nikita Mihalkov sau Alla Pugaciova depinde doar de tine. UNITER a fost astfel gazda unei seri cu suflet rusesc, cu muzică rusească, dar şi cu poeme şi mâncare atrăgătoare. Invitaţii, care nu s-au speriat de viscolul de afară (de altfel nu se putea o seară rusească fără zăpada ce recrea atmosfera din "Dr Jivago"), au gustat din piroştile gustoase, din borşul aburind sau din ceaiul din samovar la îndemnul celei care s-a ocupat de această seară, Irina Budrina Geels - preşedinta comitetului de strângere de fonduri al Fundaţiei Principesa Margareta.
METAFORE
La modul metaforic vorbind, toată lumea recunoaşte că sufletul rusesc e candid, violent, dulce, adânc, visător, copilăros, impenetrabil, dar, în definitiv, fermecător peste măsură. Era suficient să priveşti imaginile din "Bărbierul din Siberia" al lui Mihalkov, care se derulau pe un ecran, ca să întrezăreşti intensitatea, pasiunea, patima mai puternică decât raţiunea, dar şi suferinţa şi sacrificiul, tot atât de necesare ca şi aerul, cu care ruşii îşi compun sufletul.
Limba rusă oferă orizonturi nebănuite spre înţelegerea acestui mare popor, creator al unei mari culturi, în ciuda unei istorii controversate.
