Dintre jefuitorii de lemne prinşi la furat în codru, doar 1% sunt condamnaţi de instanţele de judecată. Ceilalţi 99% care au protecţie se reîntorc la furat. Cu toate acestea, suprafaţa pădurilor a crescut Sursa: SHUTTERSTOCK
Se taie mult lemn, se fură şi mai mult. Există riscul să rămânem fără păduri? Cristian Apostol, ministru secretar de stat în Ministerul Mediului este categoric: "Nu este adevărat. Nu se fură chiar atât de mult pe cât există impresia. Marea majoritate a tăierilor sunt legale. Nu există deloc riscul să rămânem fără păduri."
La păduri suntem mai catolici decât FAO
România are 6,5 milioane hectare de pădure, potrivit definiţiei pădurii din Codul Silvic 2008: 0,5 hectare suprafaţă, 0,4 consistenţă şi 5 metri înălţime. Însă, după normele FAO (Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Hrană şi Agricultură) avem 7,1 hectare. FAO acceptă o densitate mult mai mică".
Turcia are între 50 şi 60% din suprafaţă considerată împădurită, adică vreo 20 milioane hectare. Dar potrivit definiţiei româneşti, Turcia este egală cu noi. Adică avem acelaşi volum de lemn. "Nu numai suprafaţa e importantă, ci şi calitatea pădurii. Ce cantitate de CO2 fixează pădurea."
Dar probleme chiar nu sunt deloc? "Doamne fereşte. Avem o grămadă de probleme. De exemplu, partea de sud a ţării, câmpia, are sub 5% cotă de împădurire. Acest lucru este dramatic pentru noi."
Încerc să-l readuc la tăieri şi la furturi.
"Au fost trei legi ale retrocedării. În 1990 a fost o lege, clar electorală, s-a dat înapoi până la 1 ha de pădure, oriunde, aiurea, cu martori sau fără martori, cu sau fără documente. Efectul: omul a venit şi a tăiat hectarul . A zis: ‘E hectarul meu!’. În 2000, cu Legea 1, – s-a ajuns la 10 hectare. Iar Legea 247 a dat tot."
Se fură 9000 de camioane de lemn pe an
În România se taie l
