Răsvan Popescu, membru al CNA, a declarat, vineri, că în România există în prezent cel mai mare audiovizual din Europa Centrală şi de Est, care trebuie gestionat de CNA, o instituţie care are un buget de comună, dar de la care sunt pretenţii să fie un fel de Big Brother.

Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA) a organizat, vineri, la Palatul Parlamentului, dezbaterea "Libertatea de exprimare - drept fundamental sau absolut?", prezidată de preşedintele CNA, Laura Georgescu, şi la care au participat, pe lângă o parte dintre membrii Consiliului (Narcisa Iorga, Monica Gubernat, Răsvan Popescu, Christian Mititelu şi Florin Gabrea), reprezentanţi ai unor asociaţii de media, ong-uri şi radiodifuzori.

În acest context, Răsvan Popescu, actual membru al CNA şi preşedinte al Consiliului în perioada 2007 - 2012, a spus că a fost "surprins într-o oarecare măsură" de raportul MCV, pentru că anul trecut România a fost evaluată alături de alte ţări din Uniunea Europeană în vederea armonizării legislaţiei audiovizuale româneşti cu cea europeană.

"Nu ni s-a cerut atunci niciun fel de nouă regulă de natura celor sugerate în acest raport MCV. Singurele aspecte asupra cărora Comisia Europeană a atras atenţia în ultimul timp şi am participat ca instituţie la comitetele de contact de la Bruxelles au fost legate pe de o parte de lipsa unui act normativ privind noile serviciile media audiovizuale la cerere, lucru care s-a rezolvat, şi de o definire mai bună a scurtelor extrase de la evenimentele sportive. Acum aflăm că avem probleme de o cu totul altă natură, despre care până acum nu s-a spus absolut nimic. Dacă raportorii ar fi contactat şi Consiliul Naţional al Audiovizualului, poate că lucrurile ar fi arătat poate mai echilibrat", a spus Răsvan Popescu.

El a precizat că, în urma unei consultări cu CSM, CNA a modificat Codul audiovizualului şi a introdus ni