Cei peste 90.000 de tineri care nu au reuşit să promoveze examenul de bacalaureat nici în sesiunea de vară şi nici în toamna acestui an formează o generaţie care va aduce pierderi semnificative economiei în următorii ani.

Mult discutata reformă a educaţiei realizată în mandatul ministrului Daniel Funeriu, apreciată adesea pentru că a adus - prin "sfânta cameră de luat vederi" - corectitudine în sistem, nu face decât să scoată la iveală o serie de probleme cauzate de dezorganizarea socială în care se află România.

Cu trei milioane de români care lucrează în străinătate şi care nu cotizează la sistemul public de pensii, cu aproape 100.000 de tineri care nu au nicio şansă să se angajeze dacă nu îşi caută programe de calificare şi fără niciun program guvernamental care să susţină tinerii fără studii superioare, nu e de mirare că deficitele la pensii, sănătate şi şomaj vor ajunge anul acesta la peste 14,2 miliarde de euro, echivalentul a 3,3 - 3,4% din PIB.

Promovabilitatea la a II-a sesiune de bacalaureat a fost de 16,06%, raportat la numărul de candidaţi înscrişi, numărul celor care au luat examenul fiind de 17.778, potrivit unor surse ministeriale citate de Mediafax.

În total, din peste 200.000 de absolvenţi de liceu de anul acesta, peste 91.000 nu au reuşit să promoveze examenul "maturităţii", aceasta fiind cea mai slabă performanţă a elevilor români din istorie.

Atunci când au desfiinţat şcolile profesionale şi au decis că toată lumea poate să meargă la liceu, oficialii nu s-au gândit la efectele pe termen lung ale acestei măsuri şi aşa s-a ajuns în situaţia în care facultăţile - în special cele private - au fost denumite "fabrici de diplome", care scot anual câte 100.000 de licenţiaţi. Aceştia nu au însă abilităţile necesare pieţei muncii, de aceea angajatorii sunt nevoiţi să investească în programe de training în care aceştia în