Foto: Reuters Dacă în Libia au început deja să intervină forţele străine ca să facă ce nu au reuşit rebelii contestatari ai regimului lui Muamar Gaddafi, în ţările arabe care au făcut revoluţii mai izbutite, scăpând de dictatorii care se eternizaseră la putere, nu este război, dar nici pacea nu le prea tihneşte. Nu este nici în cele în care "unda de şoc" propagată de Tunisia, la începutul acestui an, prin "Revoluţia Iasomiei", a ajuns mai târziu.
În Egipt, unde sâmbătă populaţia cu drept de vot a participat la un referendum crucial pentru viitorul ţării, de revizuire a Constituţiei, ieri erau aşteptate cu sufletul la gură primele rezultate ale scrutinului.
Participarea egiptenilor la primul scrutin de după Mubarak a fost "masivă", cei mai mulţi dintre ei spunând că s-au bucurat de primul vot cu adevărat liber din viaţa lor. Dacă referendumul va întruni votul popular "pentru", egiptenii vor organiza primele alegeri libere după şase luni. Însă acest lucru se va afla, oficial, peste două zile, când se vor da publicităţii rezultatele finale ale referendumului.
Cu toate că l-au văzut pe preşedintele Hosni Mubarak plecat de la putere, egiptenii rămân încă divizaţi în privinţa căii libere, de data aceasta, pe care o vor urma.
Cele două formaţiuni politice principale, Partidul Democratic Naţional, al fostului preşedinte Mubarack, şi Fraţii Musulmani, sunt favorabili noii Constituţii, ce prevede în esenţă reducerea duratei mandatului prezidenţial la şase ani şi realegerea succesivă pentru un al doilea mandat doar o singură dată, şi noi criterii pentru candidaţi, cum ar fi bărbaţi peste 40 de ani care să fie căsătoriţi doar cu egiptence.
Activiştii prodemocratici contestă însă proiectul Constituţiei, spunând că schimbările nu sunt suficiente, susţinând că trebuie "rescrisă" Constituţia "în întregime".
Un incident neplăcut a