- Cultural - nr. 921 / 30 Decembrie, 2011 "Si, acum, "Cerbul de Aur” – Luminita Dobrescu, Romania!”- asa suna prezentarea facuta de prezentatorii de atunci, Silviu Stanculescu si Sanda Taranu, castigatoarei "Cerbului de Aur”, editia 1969, desfasurata la Brasov si transmisa de 25 de televiziuni din toata lumea. Prima castigatoare romanca a festivalului "Cerbul de Aur” (in 1969, cu piesa "Of, inimioara”, a compozitorului Edmond Deda) era o tanara frumoasa, de 22 de ani, cu doi ochi negri, mari si luminosi, ca de caprioara, care, in aplauzele furtunoase ale celor prezenti, la Sala Teatrului Dramatic, a luat "Cerbul de Aur” de coarne, la propriu, dar si la figurat; in acea zi de 10 martie 1969 se nascuse o stea, o stea care, din pacate, nu a apucat sa straluceasca prea mult pe taramurile mioritice, deoarcece, peste numai un an, Luminita avea sa aleaga drumul strainatatii cu destinatia – Berlin, Germania! Luminita Hortenzia – da, o mai cheama si Hortenzia, pentru ca, in ziua in care s-a nascut, tatal ei a venit la spital cu un buchet de hortensii, Dobrescu se pare ca a gasit elixirul tineretii si a reusit sa incetineasca evolutia nemiloasa a timpului…A ramas, in ciuda anilor care au trecut, o femeie deosebit de frumoasa si sarmanta, si, daca nu ma credeti pe cuvant, pozele recente pe care le-am atasat acestui interviu sigur va vor convinge si vor sta marturie afirmatiei mele deloc politicoase, ci una plina de adevar. Luminita Hortensia Dobrescu, in opinia mea, are un loc de cinste in panteonul muzicii romanesti si va ramane un nume de referinta in lumea muzicala romaneasca, un nume care va fi asociat "forever” cu "Cerbul de Aur” – prima cantareata din Romania castigatoare a prestigiosului trofeu. Artista traieste acum la Stressa, in vestul lui Lago Maggiore, care se afla in nordul Italiei, chiar pe granita cu Elvetia, un mic colt de rai. Am avut deosebita placere sa stau