Discursul despre "Starea Natiunii" pe care presedintele George W. Bush l-a tinut in fata Congresului de la Washington pare, la prima vedere, ca nu a adus nimic nou in ceea ce priveste agenda Administratiei republicane in ultimul an de mandat al fostului guvernator de Texas. Remarcile despre economia suferinda a Statelor Unite si asigurarile ca ea se va redresa curand au fost completate de paragrafe intregi despre razboiul din Irak si continuarea luptei globale impotriva terorismului. Un discurs caruia, aparent, i-au lipsit sarea si piperul.
Un analist american s-a grabit chiar sa afirme ca al saptelea speech al presedintelui Bush in fata legiutorilor si a cabinetului federal a fost "un discurs modest cu obiective modeste".
Discursul de 53 de minute al celui mai puternic om din lume nici nu putea sa fie altfel. In fata unui Congres ostil, dominat de democrati, si pus in plan secund de confruntarea electorala pe viata si pe moarte pentru Casa Alba, George W. Bush nu avea cum sa anunte schimbarile radicale asteptate de unii. Oricate sperante ar fi avut analistii, era greu de crezut ca liderul de la Washington va soca intreaga lume anuntand retragerea imediata din Irak, un plan de legalizare peste noapte a celor 12 milioane de imigranti sau un proiect ce da unda verde clonarii.
Inceputul impacarii ca natiunea
Si totusi, discursul sau pare sa fie inceputul unei impacari pe care presedintele, stigmatizat de o popularitate ce se zbate de multa vreme in jurul a 30 de procente, pare sa o solicite unei natiuni ce nu a mai fost atat de divizata de la perioada agitata a razboiului din Vietnam si a manifestatiilor hippie de la sfarsitul anilor '60.
Analistii sunt de acord ca, de la discursurile mobilizatoare tinute dupa atentatele care au pus la pamant Turnurile Gemene, parca niciodata liderul de la Casa Alba nu a folosit at