Conferenţiar universitar doctor Horia Ciugudean este unul dintre cei mai renumiţi specialişti români în preistorie. Arheologul îşi desfăşoara activitatea de cercetare de peste trei decenii în cadrul Muzeului de istorie din Alba Iulia, perioadă în care a ţinut în permanenţă legătura cu arheologii europeni.

Data naşterii: 6 mai 1954, Aiud

Educaţie: Facultatea de Istorie din cadrul Universităţii “Babes Bolyai” Cluj Napoca

Starea civilă: căsătorit, o fată

Horia Ciugudean este într-o colaborare foarte strânsă cu arheologii din Germania, ţară în care a participat, la Berlin, la 15 congrese internaţionale. De asemenea, se află în bune relaţii cu colegi din Anglia, Elveţia şi ţările scandinave.

„Contactele cu arheologii din Occident m-au ajutat să obţin gratuit, în premieră pentru Transilvania, o serie de date «Carbon 14», efectuate în laboratoarele de la Berlin şi Zurich. În anii 93-94, pe când săpam aşezarea de la Poiana Ampoiului, am trimis probele în Germania şi a fost seria de date «Carbon 14» care a marcat, pentru prima oară în date absolute, începutul Epocii Bronzului în Transilvania, anii 2700-2600 înainte de Hristos“, precizează Horia Ciugudean.

O altă descoperire de referinţă a arheologului o reprezintă cele două inele din buclă de aur descoperite la Ampoiţa într-un mormânt de la începutul Epocii Bronzului. „Un colaborator a lui Heinrich Schliemann – celebrul descoperitor al Troiei, căutând casa lui Ulise în zona Itacăi, a descoperit la sfârşitul secolului XIX câteva morminte din perioada civilizaţiei heladice, în care erau cinci inele absolute identice cu cele de la Ampoiţa“, povesteşte expertul în preistorie.

Reprezintă România într-un proiect de 1,5 milioane euro

În prezent este angrenat în două proiecte de anvergură europeană. Primul se numeşte „Patrimoniul Românesc – Patrimoniu European“ şi se