Clădirile urbane moderne irosesc materiale preţioase de construcţie şi poluează, consideră arhitecţii. Specialiştii spun că în următorii zeci de ani trebuie gândite designuri cu efecte minime asupra mediului, în contextul în care până în 2050 oraşele lumii vor trece prin schimbări climatice dramatice, vor fi mai zgomotoase, iar legătura lor cu lumea naturală va fi din ce în ce mai fragilă.
Sunt mai multe motive pentru care specialiştii consideră că arhitectura modernă nu promovează biodiversitatea, scrie bbc.co.uk, citat de Mediafax. Oraşele sunt responsabile pentru 40% din cantitatea totală a emisiilor de carbon, iar clădirile sunt concepute pentru medii uscate, motiv pentru care se deteriorează în prezenţa apei.
Arhitectul Neil Spiller atrage atenţia asupra nevoii de gândire vizionară pentru a crea tipuri de design durabile şi cu efecte minime asupra mediului pe termen lung şi pentru a aduce îmbunătăţiri proceselor industriale actuale.
În acest context, designerii şi arhitecţii iau în calcul variante mai ecologice de design urban, mai ales în ceea ce priveşte felul în care sunt folosite resursele. Astfel, materialele noi sunt în mare parte fluide şi pot corespunde standardelor urbane aflate în schimbare.
De exemplu, în Paris, o firmă proprietară de clădiri de locuinţe foloseşte căldura din metrourile capitalei pentru a încălzi imobilele. În viziunea designerilor, pentru o arihitectură ecologică în următorii 40 de ani oraşele vor pune sub semnul întrebării permanenţa materialelor de construcţii. Schimbări în felul în care locuitorii interacţionează cu oraşele vor fi de asemenea vizibile, datorită realităţii augmentate - prin smartphone-uri şi ochelarii Google.
Arhitectul Neil Spiller este şi fondatorul grupului AVATAR (Advanced Virtual and Technological Architectural Research), care explorează modalităţile în care tehnologiile, af