În cadrul Uniunii Europene, statele membre acţionează, politic şi economic, ca unul singur. Când vine vorba însă de aspectele culturale, situaţia se nuanţează şi identitatea fiecăruia este respectată cu sfinţenie, iar limba naţională este cel dintâi exponent al acestei individualităţi. Pentru a celebra diversitatea lingvistică a Europei şi a promova învăţarea limbilor străine, Consiliul Europei şi Uniunea Europeană au organizat în 2001 Anul European al Limbilor, la sfârşitul căruia s-a stabilit marcarea în fiecare an a Zilei europene a limbilor, celebrată de-a lungul şi de-a latul continentului la 26 septembrie. Astfel, cele 47 de state care alcătuiesc Consiliul Europei au posibilitatea ca, împreună, să îşi prezinte limba şi particularităţile culturale legate de aceasta, într-un complex de evenimente destinate publicului de toate vârstele: spectacole, animaţii pentru copii, jocuri de toate felurile, cursuri de limbi străine, conferinţe, precum şi emisiuni la radio şi televiziune. Obiectivele stabilite, în legătură cu această zi, se referă la conştientizarea importanţei învăţării şi diversificării gamei de limbi străine cunoscute, pentru a creşte plurilingvismul şi înţelegerea interculturală, promovarea diversităţii lingvistice şi culturale din Europa, care trebuie conservată şi transmisă mai departe, precum şi încurajarea învăţării limbilor străine atât în cadrul şcolii, cât şi în afara ei, pe tot parcursul vieţii, pentru nevoi legate de carieră, de mobilitate profesională, dar şi pentru plăcere şi călătorii. Sărbătorită şi în România de câţiva ani, Ziua europeană a limbilor a marca Publicitate t în 2011, la împlinirea unui deceniu, o premieră. Dacă în ocaziile anterioare fiecare institut cultural organiza propriul program, independent de ceilalţi, acum s-a convenit pentru o manifestare în comun, deşi nu a avut loc la data tradiţională de 26 septembrie