O alegere este obligatorie. Pentru că Guvernul, în momentul de faţă, are de dat răspunsuri la două întrebări grele:
1) de aici înainte, cum va mai putea fi urcat nivelul datoriei statului fără a fi depăşit pragul dincolo de care o explozie ar bloca economia;
2) cât de mult mai poate fi umflat deficitul bugetar fără a se lovi în interesele României? Aceste două întrebări ne amintesc de Scilla şi Caribda, două personaje din legendele greceşti. În legende, victoriile sunt întotdeauna posibile atunci când binele trebuie să învingă.
Mitologia greacă nu face excepţie. Caribda înghiţea apa din mare cu corăbii cu tot. Scilla asmuţea asupra marinarilor câini sălbatici. Şi totuşi... Ulise şi-a "tăiat" drum prin strâmtoarea Messina, păzită de înfricoşătoarele făpturi, trecând biruitor mai departe. În viaţă însă lucrurile sunt mai complicate. Întrebarea este fundamentală: ce trebuie să facă Guvernul ca să treacă prin "strâmtoarea" păzită, pe de o parte, de pericolul unei explozii sociale, iar, pe de altă parte, de ameninţarea unui scurtcircuit financiar. Şi, mai ales, ce are de făcut pentru reducerea deficitului bugetar.
Este cert că nu există metode standard de reducere a deficitului bugetar exploziv. Remediile depind întotdeauna de cauzele şi de efectele fenomenului în cauză. Oricum, alternativele sunt tăierea cheltuielilor statului sau/şi găsirea unor noi surse de venituri. Medicamentele împotriva deficitelor bugetare nu sunt însă uşor de administrat. Mai ales că, de cele mai multe ori, au şi efecte negative asupra bugetului şi a altor aspecte ale vieţii economice. Efectele pe care nu le-aş numi secundare, ci adverse. Dacă nu perverse.
Restrângerea cheltuielilor statului împinge lucrurile către un buget de austeritate, ceea ce înseamnă că vor fi reduse fondurile destinate protecţiei sociale, sănătăţii, culturii, învăţământu