Dimitrie Barilă (1624–1693), cunoscut mai ales pe numele monahal Dosoftei, mitropolit al Moldovei, canonizat de Biserica Ortodoxă Română în 2005, a fost unul din primii cărturari români, primul poet cult şi totodată traducător. În Iaşi, pe str. Anastasie Panu, la numărul 54, vizavi de Palatul Culturii, găsim muzeul care-i poartă numele. Am aflat ce cuprinde acesta, dar şi ce rol a jucat pentru cultura noastră Dosoftei, din dialogul cu muzeograful Mirel Cană, şef de obiectiv. – Suntem în incinta Muzeului „Sf. Ierarh Dosoftei Mitro­politul“. Vă rog să punctaţi câteva lucruri despre biografia cărturarului. – Personalitatea marelui ierarh nu este, din păcate, suficient de bine cunoscută. Ea se înscrie în două dimensiuni: una de identitate religioasă, cealaltă de activitate de cărturar. De Dosoftei se leagă unul dintre marile evenimente cultural-istorice, cu urmări deosebite în privinţa dezvoltării limbajelor culturale: înlocuirea limbii slavone, ca limbă de cult şi a cancelariei domneşti, cu româna. Este pentru prima oară când limba română devine creatoare de cultură. Până în acel moment, ea se răsfrângea doar în sfera culturii populare. Dosoftei este şi primul nostru poet cult, el pune bazele limbajului românesc, în Psaltirea în versuri. – Ce ne puteţi spune despre clădirea care găzduieşte Muzeul? – Face parte din ansamblul celor mai vechi clădiri din Iaş Publicitate i, construită pe la 1679–1680, ca parte componentă a Curţii Domneşti, împreună cu Biserica „Sf. Nicolae Domnesc“. Nu ştim ce destinaţie ar fi trebuit să aibă, sigur e că Dosoftei, care tocmai mutase Scaunul mitropolitan de la Suceava la Iaşi, hotărăşte ca aici să fie înfiinţată o tiparniţă, în 1680, a doua din Moldova. Prima fusese instalată la Biserica „Trei Ierarhi“, cu aproape jumătate de secol în urmă, şi dispăruse, se pare, într-un incendiu. Modelul ei este rusesc, adus de la Mosco