prezent şcoli, universităţi, locuinţe sau spaţii comerciale.
Directorul executiv al Statusului Romano-Catolic, Hollo Laszlo, ne-a declarat că proprietăţile redobândite nu vor fi înstrăinate. "Îşi vor păstra obiectul de activitate, învăţământ sau locuinţe. Biserica nu va da pe nimeni afară din spaţiile sale", ne-a spus Hollo. Romano-catolicii administrează clădiri pe laturile de est şi vest ale Pieţei Unirii. Strada Iuliu Maniu, care leagă centrul de Catedrala Ortodoxă, supranumită strada în oglindă, este parţial în administrarea sau proprietatea romano-catolicilor. Aici au fost deja amenajate un hotel şi un restaurant. Se aşteaptă retrocedarea Facultăţii de Filologie a UBB şi a câtorva şcoli, din zona centrală. Reformaţii ocupă clădirile din partea nordică a centrului, unde funcţionează Consulatul Ungariei, iar unitarienii, Liceul Brassai, pe Bdul 21 Decembrie. Reprezentanţii Comitetului de Iniţiativă Bolyai speră să primească de la biserici spaţiu pentru proiectul viitoarei universităţi maghiare de stat. "Am obţinut acordul de principiu al bisericilor", ne-a spus vicepreşedintele CIB, Kovacs Lehel.
Secularizarea,în sens contrar
Referindu-se la revendicările bisericilor, teologul ecumenic elveţian Hans Kung, aflat în vizită în România, ne-a declarat că nu vede bine o putere excesivă a bisericilor. "Bisericile nu trebuie să domine, ele trebuie să servească oamenii, retrocedarea de bunuri trebuie să fie justificată de servirea oamenilor, nu a puterii", ne-a spus Kung. Tibor Kiss, secretarul Eparhiei Reformate, spune că o mare parte din fondurile care vor reveni bisericii după redobândirea proprietăţilor va fi utilizată la repararea imobilelor şi la activităţi caritabile. Primăria Cluj a atacat trei decizii de retrocedare către bisericile maghiare în ultimii doi ani, printre care a Liceului de Muzică, către Ordinul Franciscan, şi una din clădirile de
