UE şi FMI au răspuns favorabil cererii de ajutor financiar din partea Irlandei, care va deveni a doua ţară din zona euro care beneficiază de o astfel de susţinere, după Grecia.
După o săptămână de dezminţiri şi tergiversări, sub presiunea unei zone euro care nu reuşeşte să iasă din criza bugetară şi la doar şase luni după salvarea financiară a Greciei, fostul „tigru celtic" irlandez a acceptat un plan de ajutor internaţional pentru sprijinirea băncilor sale aflate în mare dificultate. Guvernul irlandez va avea greutăţi în a impune acest plan unei populaţii aflată la capătul răbdării, trebuind să se supună unor noi măsuri de austeritate condiţionate de primirea banilor. Obiectivul este de a pune în funcţiune un Fond pentru ajutarea capitalizării băncilor irlandeze care au nevoie de bani lichizi, bănci afectate de prăbuşirea bulei imobiliare consecutive crizei financiare mondiale, ducând la o explozie a deficitului, ajuns la 32% din PIB. La Dublin, experţii UE şi ai FMI au început să pună la punct detaliile unui vast plan de salvare a Irlandei, care ar putea atinge 90 miliarde de euro, în timp ce populaţia este furioasă, vorbind de o „predare" şi chiar de o „trădare".
Proteste la Dublin
„O capitulare fără precedent", „o predare ruşinoasă": presa celtică era unanimă ieri, condamnând recurgerea la creditorii străini pentru a resorbi datoria astronomică a Irlandei, iar manifestanţii adunaţi în faţa clădirilor guvernamentale pentru a denunţa decizia au atacat maşinile miniştrilor. Irlandezii, eurosceptici, care au respins de două ori tratatele europene, se tem că Bruxellesul îi va constrânge să renunţe la fiscalitatea lor foarte avantajoasă pentru firme (12,5%), care a stat la baza „miracolului" economic celtic. Ei îşi păzesc cu gelozie independenţa câştigată după secole de luptă, iar refuzul Dublinului de a recurge la Fondul european este explicat de