”Dragi cititori, avem pentru Dvs. o ofertă incredibilă: 17 tone de sodă caustică! Transportul este inclus în preț, prin intermediul CFR Marfă”
Cândva, cu mulți ani în urmă, citeam ziarul ”Ziua”, a lui Sorin Roșca Stănescu. Admit cu mare rușine acest lucru. E vorba de perioada în care eram de o naivitate primară, genul naiv-care-nu-știe-cât-e-de-naiv. Îmi amintesc însă că de pe atunci remarcasem un anumit tip de reclame – era greu să le scapi pentru că erau proeminente și nelipsite în ziar. De exemplu, la CFR Marfă. Sau, dacă îmi amintesc bine, la Uzinele Sodice Govora. Ceva părea ciudat la ele, mă gândeam: care să le fie scopul? De ce ar fi interesat orice cititor de faptul că există o uzină care produce substanțe chimice? La ce i-ar folosi CFR Marfă reclama? Există cineva care citește ziarele ca să descopere cel mai avantajos mod în care poate transporta la Dorohoi, de exemplu, echivalentul a 10 vagoane de – …chiar așa, de ce? – pe care le are undeva în debara sau în fundul curții? Recunosc, nu mi-am bătut capul cu asta pe-atunci. (Fisa mi-a picat ceva mai târziu. A început cu o pagină de ziar în care nu mai știu ce club era atacat de parcă ar fi fost o antecameră a iadului – mi sa părut inexplicabilă vehemența și spațiul dedicat unui asemenea subiect minor. V-am spus, eram foarte, foarte naiv. Însă, la câteva zile dupa, același club era descris în termeni elogioși în același ziar. Iar eu am înțeles, în fine, ce fel de afacere are dl Roșca-Stănescu.)
Asta n-a explicat, însă, ce fel de afacere făcea CFR Marfă sau Uzinele Sodice cumpărând reclamă în ”Ziua”, în orice organ mass-media, de fapt. Bunurile pe care le produc, respectiv serviciile pe care le oferă aceste firme nu au nevoie de reclamă de acest gen, sunt la fel ca părțile auto sau serviciile de mentenanță pentru avioane. Nu sunt bunuri sau servicii ”finale”, pentru publicul larg – din care fac parte