Mai întîi au fost lupte în surdină, apoi război pe faţă. Sebastian Ghiţă contra lui Sorin Ovidiu Vântu. Apoi Sebastian Ghiţă contra lui Elan Schwartzenberg. Atacuri şi replici, bălăcăreli în public şi lovituri sub centură. Ghiţă începe să-şi recruteze armata de angajaţi, pregătindu-se pentru lovitura de stat. Oamenii lui preiau posturile-cheie şi apoi redacţia Realităţii TV din Casa Presei. Lucrurile nu durează mult pentru că vine şi răspunsul lui Elan Schwartzenberg. Acesta apasă pe butonul potrivit şi face ca emisia să se realizeze din ograda lui. Surpriză în tabăra separatiştilor, urmată de confuzie, de agitaţie şi de gesturi patetice ca la Revoluţie. Corina Drăgotescu, generăleasă în tabăra lui Sebastian Ghiţă, îi anunţă pe cei de faţă că trăiesc un moment istoric. Este o zi de octombrie pe care Drăgotescu o crede demnă de a fi reţinută în marea carte a istoriei neamului sau măcar a presei româneşti. S-a născut o nouă televiziune de ştiri.

A new star is born – am înţeles, dar cine mai are nevoie de aşa ceva? Cui îi trebuie încă o televiziune de ştiri, care să repete de nu ştiu cîte ori pe zi aceleaşi informaţii răsuflate, să macine la nesfîrşit aceleaşi vorbe prin studiouri, alături de aceiaşi invitaţi, să producă aceleaşi Breaking News-uri din te miri ce? Primul răspuns care-ţi vine e: Patronului său, căruia să-i servească interesele mai mult sau mai puţin oculte, într-un an electoral. Dar să acordăm prezumţia de nevinovăţie şi să pornim de la ideea că e o televiziune gîndită să servească publicul şi să aducă în sfîrşit o abordare corectă a ceea ce numim jurnalism informativ.

DE ACELASI AUTOR Premiile acestei rubrici pentru 2012 Actorul şi televiziunea Cine pleacă, cine rămîne Ordonanţa pe furişMult timp, nu am avut televiziunea lui Sebastian Ghiţă în grila de programe oferită de operatorul meu de cablu. Citeam prin presă despre ea că mai întîi s