Reprezentanţii principalele etnii din Brăila s-au întâlnit, la Teatrul „Maria Filotti”, cu şefii instituţiilor publice. Întâlnirea reprezentanţilor etniilor a fost un bun prilej ca autorităţile să afle ce probleme există în comunităţile etnice.
Potrivit primarului Aurel Simionescu, la Brăila sunt circa 3.500 de lipoveni, peste 1.500 de romi, 318 greci, 161 de turci şi 67 de evrei, care, împreună cu românii, alcătuiesc o comunitate multietnică.
„Mi-aş dori să mai fie evrei şi greci bogaţi la Brăila. Clădirile impozante din oraş le-au aparţinut. Dar mi-aş dori să fie şi romi bogaţi, nu doar cu probleme”, a spus primarul.
Turcii din Brăila şi-au reafirmat dorinţa de a avea propriul lăcaş de cult. Reprezentanta etniei lipovenilor, Fenia Jipa-Rubanov, a spus că la Brăila trăiesc, de fapt, 10.000 de lipoveni, uniţi prin tradiţii şi credinţă.
David Segal-Iancu, preşedintele Comunităţii Evreilor, a reamintit contribuţia etnicilor evrei la prosperitatea oraşului.
„Deşi există fonduri, romii sunt tot săraci, tot fără identitate, tot fără loc de muncă. Robia de odinioară se mai practică şi astăzi. În judeţ, romii sunt şantajaţi de primari, care-i ameninţă că nu le mai dau ajutorul social” , a spus reprezentantul romilor, Crina Anton. Aceasta a propus înfiinţarea unui muzeu şi a unei bilioteci a romilor la Brăila.
