Astazi inauguram o rubrica speciala. Si asta se datoreaza in exclusivitate primarului Gheorghe Nichita, care de acum inainte va purta numele de "Polonic", dupa celebrul deal din Dorohoi. Pentru ca ieri au fost Floriile, nu ma pot abtine sa nu comentez distractia pe care si-a propus-o edilul. Ca sa dea bine, primarul Polonic s-a gandit sa anunte lumea ca de ziua nevestei, doamna Flory, se va distra ca in tinerete, doar cu familia si prietenii apropiati, sau, mai bine zis, lingaii de serviciu. Nu turnand, ci dansand pe ringul de dans in noul foisor amenajat in curtea vilei din Copou. Si ca spritul sa mearga uns pe soseaua gatului, Polonic s-a laudat ca va pune un playlist adecvat, care sa incalzeasca inima comesenilor. Mai pe scurt, muzica din anii '70. Mi-l si imaginez pe Polonic infierbantat cu o casca de constructor, cum isi indoaie spatele si isi plesneste posteriorul pe ritmurile piesei YMCA. Interesant ar fi de stiut daca avea ochelarii pe nas. Ar fi iesit un dans cu elemente subingineresti. Cu siguranta, a plictisit invitatii, mai ales cand a pus pe repeat aceeasi piesa. Si pentru ca are simplitatea aia de la tara, Polonic a schimbat registrul. A trecut pe folk. Cum ar fi distractia fara acorduri de chitara? Si uite asa omul nostru de baza a inceput sa fredoneze "Simt ca, fara ea, nu pot respira / Casa e pustie fara ea...". Si luat de val a insistat pe acest refren. Ciudat este ca presta spre nevasta. Dar Flory era acasa... Probabil l-au cuprins nostalgiile. Ca sa para un om cu preferinte muzicale, a incercat si acordurile de vioara. Mai ales ca a spus ca de mic s-a imprietenit cu vecinii evrei. Deci se impunea musai o runda de Hava Nagila. Pentru ca nu poate renega originile, Polonic a incheiat cu o muzica mai usoara. Insa acum chiar ca a sarit calul. A fredonat "De ce oare eu te-am cunoscut?". Din nou spre sotie... Clar, sunt niste probleme.

@N_P