Cehia solicita o derogare de la Carta drepturilor fundamentale, inclusa in Tratatul de la Lisabona, pentru a impiedica orice restituire a bunurilor germanilor care au trait in regiunea Sudeta, confiscate imediat dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial, a confirmat vineri presedintele ceh Vaclav Klaus, citat de AFP.
"Sunt convins ca Republica ceha trebuie sa negocieze o astfel de derogare",a precizat Klaus, intr-o declaratie de presa sustinuta la Praga.
"In acest fel, ni se va garanta faptul ca Tratatul de la Lisabona nu va conduce la abolirea decretelor Benes", a adaugat el, dupa intalnirea pe care a avut-o cu seful Parlamentului European, Jerzy Buzek.
Decretele semnat in 1945-46 de presedintele de atunci, Edvard Benes, au servit drept baza juridica pentru confiscarea si expulzarea din Cehoslovacia, dupa al Doilea Razboi Mondial, a trei milioane de germani care traiau in regiunea Sudeta, sub acuzatia colectiva de colaborare cu regimul nazist.
"Cred in continuare ca Tratatul de la Lisabona marcheaza o evolutie negativa al Uniunii Europene, care nu va face decat sa adanceasca problemele actuale si deficitul de democratie si care va inrautati pozitia tarii noastre, expunand-o la noi riscuri", a subliniat Vaclav Klaus.
Dupa ce irlandezii au spus 'Da' la cel de-al doilea referendum, vinerea trecuta, si inainte de semnarea documentului de presedintele polonez Lech Kaczynski, cel mai probabil in aceasta sambata, viitorul Tratatului de la Lisabona este suspendat in urma noii obiectii ridicate de liderul eurosceptic ceh.
Marea Britanie si Polonia beneficiaza de derogari de la aplicarea Cartei drepturilor fundamentale: Londra refuza primatul Curtii europene de justitie asupra acordarii de noi drepturi sociale pentru cetatenii britanici, iar Varsovia a obtinu o exceptie de la o eventuala legalizare a casatoriilor homosexu
