Nu este deloc limpede daca, dupa sedinta de guvern de ieri, in care ministrii au convenit sa "confere puterii judecatoresti o pozitionare corespunzatoare in grila de salarizare unitara, comparabila cu celelalte puteri ale statului", magistratii vor renunta la decizia de a bloca functionarea statului incepand de maine. Vineri, acestia anuntasera ca, de la 1 septembrie judecatorii nu vor mai intra in sedintele de judecata, vor boicota alegerile prezidentiale prin refuzul de a mai face parte din birourile electorale si de a judeca eventualele contestatii privind procesul de votare si ca se vor rezuma la judecarea cauzelor penale si civile "urgente", in semn de protest fata de reducerea veniturilor prin proiectul legii de salarizare unica a bugetarilor. In sprijinul lor, judecatorii au invocat articolul 1 al Constitutiei, care vorbeste despre "echilibrul" celor trei puteri in stat – legislativa, executiva si judecatoreasca. Mai mult, diminuarea veniturilor ar reprezenta un atac la adresa independentei justitiei. Potrivit vicepresedintelui Tribunalului Bucuresti, Laura Andrei, in conditiile absentei unei justitii independente, nu poate fi invocat interesul justitiabilului si, prin urmare, decizia de suspendare a activitatii Curtilor este legitima.

Ambele "argumente" invocate de magistrati sunt sofisme periculoase, adica sunt rationamente eronate prezentate in mod intentionat ca fiind valide, accentul cazand aici pe "intentionat". Pericolul consta in subminarea de catre magistratii romani a insusi lucrului pe care trebuie sa il apere – statul de drept. Constitutia vorbeste, este drept, despre "echilibrul" puterilor, care poate la limita fi interpretat ca "egalitate" a acestora. Dar egalitatea puterilor nu inseamna egalitatea veniturilor reprezentantilor acestora. Egalitatea puterilor priveste modul in care fiecare din aceste ramuri ale guvernamantului isi exerci