În partea vestică a întinderii de apă, temperatura şi salinitatea cresc de la an la an. Schimbările de temperatură şi de concentraţie a nivelului de sare din Marea Mediterană susţin ipoteza încălzirii globale.

Atât în adâncuri, cât şi la suprafaţă, temperatura apei din Mediterana a crescut semnificativ în ultimul deceniu, precum şi salinitatea, relevă un studiu făcut recent de Institutul Spaniol de Oceanografie şi citat de publicaţia „Live Science".

Cercetătorii au analizat temperatura şi concentraţia sării din apă în toate cele trei straturi ale mării: cel de suprafaţă - până la 200 de metri, în care se produce şi aportul de apă din Oceanul Atlantic; cel mijlociu situat între 200 şi 600 de metri, în care intră apa din estul Mediteranei prin Strâmtoarea Siciliei, şi stratul profund de la peste 600 de metri adâncime.

Efectele încălzirii globale

Astfel, oamenii de ştiinţă au descoperit că în stratul de suprafaţă al mării temperatura a crescut în fiecare an cu 0,002 grade Celsius, iar concentraţia sării cu 0,001 unităţi.

Deşi la prima vedere schimbările pot părea nesemnificative, la un nivel susţinut constatat din 1990 până astăzi rezultă că temperatura mării a crescut cu 0,04 grade Celsius, iar concentraţia sării, cu 0,02 unităţi. Şi asta în contextul în care fenomenul se află în plină desfăşurare.

Totodată, un alt studiu publicat în ediţia din martie a publicaţiei „Journal of Nature" arăta că „între 1993 şi 2008 apa de la suprafaţă până la 700 de metri adâncime, din toate oceanele planetei, s-a încălzit cu 0,64 de waţi pe metru pătrat".

Acest lucru echivalează cu adăugarea energiei a o sută de milioane de bombe atomice în oceane anual, pe durata a 16 ani, susţinea profesorul John Lyman de la Universitatea din Hawaii.

„Pentru ca stratul profund să se încălzească cu 0,002 grade Celsius pe an este nevoie de o încălzire