Din zeci de sanatorii şi baze de odihnă deţinute pe vreamea URSS în ţara vecină, uniunile sindicale din Moldova au rămas doar cu şase. Majoritatea sunt pe litoralul Mării Negre, în special în staţiunea Sergheevka, construită în proporţie de 80% de moldoveni.

Sergheevka arată astăzi ca după război. Zeci de construcţii nefinalizate au încremenit în peisajul pustiit al staţiunii. Clădirile celor câteva sanatorii înşirate pe litoral şi blocurile de locuit înnegrite de vreme readuc în memorie perioada sovietică. Denumirile sanatoriilor: Patria, Plai, Serghei Lazo, Speranţa, Orizont sau cafeneaua Trandafir, scrise cu chirilice, amintesc de timpurile de odinioară, când orăşelul era populat aproape tot anul de moldovenii veniţi la odihnă şi întremare.

Cele mai mari obiective din Sergheevka au fost gestionate de sindicate şi după destrămarea Uniunii Sovietice. Şapte sanatorii şi complexe turistice au fost incluse în holdingul „Moldsindbalneotur" printr-o decizie a FNSM în 1992. Autorităţile ucrainene însă n-au recunoscut drepturile patrimoniale ale sindicatelor moldoveneşti, iar statutul juridic al acestor proprietăţi rămâne încert.

DREPTURI NERECUNOSCUTE

„Fondul proprietăţii de stat al Ucrainei nu recunoaşte dreptul nostru de proprietate, argumentând că tot patrimoniul de pe teritoriul fostei URSS, chiar dacă a aparţinut cândva republicilor unionale, se consideră al Ucrainei", spune vicepreşedintele Confederaţiei naţionale a Sindicatelor (CNSM), Mihail Hâncu. „Din 1992 suntem în procese de judecată cu partea ucraineană", precizează el. Totuşi, unii foşti lideri sindicali susţin că nu s-a făcut suficient pentru a legaliza sanatoriile.

„Dacă sindicatele ar fi mers împreună cu reprezentanţii Guvernului la negocieri, proprietăţile ar fi fost recunoscute mai uşor. Ei n-au mers însă, pentru că nu puteau dovedi că acestea aparţineau sindicatelor, pentru