Marele plus al Stelei în acest debut de sezon e Nicuşor Stanciu (20 de ani), un profil de fotbalist după care actuala campioană aleargă de ani buni. Stanciu driblează în regim de viteză, pătrunde frontal şi pe aripi, trage la poartă, gândeşte jocul, ştie să dea pasa decisivă, are execuţii de fineţe, ajunge în faţa porţii. Sunt calităţi pe care le vezi destul de rar la un fotbalist din campionatul românesc şi pe care Stanciu le-a probat şi la Vaslui, dar parcă acum, de la venirea la Steaua, aceste atuuri sunt mult mai vizibile, mai accentuate. Poate şi pentru faptul că tânărul mijlocaş începe să se maturizeze fotbalistic de la sezon la sezon.

Bineînţeles că Stanciu are şi minusurile lui în joc. Ţine uneori mingea prea mult, nu îşi alege mereu cele mai potrivite momente pentru şut, finalizarea e încă în suferinţă, chiar din poziţii clare. Toate acestea se pot corecta, esenţial este că el arată în continuare că are potenţial, atitudine, voinţă, bun simţ. Foarte important este faptul că Stanciu pare un băiat liniştit, ascultător, civilizat, disciplinat, iar toate astea îl vor ajuta enorm în carieră.

Spre deosebire de Stanciu, Iancu (19 ani), care deţine şi el calităţi fotbalistice excepţionale, e alt tip de jucător. Mai rebel, mai tupeist, mai cu nasul pe sus. Parcă mult prea sigur de calităţile sale, pe care nu le-a etalat încă în toată splendoarea lor, Iancu pare preocupat mai mult de propria imagine decât de jocul său propriu-zis şi de eficienţa pe care trebuie să o dezvolte în echipă. Dar, fiind şi el foarte tânăr, are timp să-şi corecteze comportamentul de pe teren şi din afara lui. Numai că trebuie să fie ajutat serios de staff-ul tehnic al Stelei.

Stanciu şi Iancu sunt doi dintre cei mai talentaţi tineri fotbalişti români ai momentului. Depinde mult de ei şi puţin de îndrumătorii lor ca să devină mari fotbalişti, de care şi naţionala Români