Afilierea la sexualism a lui Mihail Galatanu a fost totala. In scurt timp, poetul a ars toate etapele. Apogeul a fost atins odata cu aparitia grupajului "O noapte cu patria". Doi critici importanti, aflati pe baricade diferite, Alex Stefanescu, autorul controversatei "Istorii a literaturii romane contemporane", si Dan Siviu-Boerescu, fostul redactor sef al revistei "ArtPanorama", pina mai ieri, mentorul incontestabil al generatiei nouazeci si promotorul valului sexualist in literatura romana, si-au pus amprenta pe destinul literar al lui Mihail Galateanu. Primul, pornind de la o criza pe care o traversa literatura optzeci, a cautat sa aduca pe scena un nou lider. Nu e, deci, de mirare ca a vazut in tinarul care-i trimisese la redactie un grupaj de versuri un nou Labis, iar mai tirziu un nou Nichita Stanescu. Voiciuninea ochilor si mustata matasoasa ce adumbrea baza nazala a tinarului, curbindu-se in arcada peste o barbie molatica, frumos adusa din condei, infatisarea placuta si alte citeva elemente din decor te determinau sa accepti ideea ca pe cerul poeziei postmoderniste aparuse o stea stralucitoare, a carei menire era sa lege noua poezie de cea veche. Criticul s-a gindit la o formula ideala, prin care traditia si inovatia sa se amestece intr-o monada perfecta: in viziunea lui Alex, Mihail Galateanu urma sa-i reuneasca pe cei doi purtatori de steag ai poeziei postbelice, devenind, la rindul sau, un stindard pentru tinara generatie ce avea sa vina. Lansarea cu surle si tambale a noului astru mai avea in vedere, insa, o tinta. Nicolae Manolescu promovase poezia Cenaculului de Luni. El ii descoperise pe Mircea Cartarescu, pe Train T. Cosovei, pe Florin Iaru, pe Ion Muresan si alti reprezentanti ai generatiei optzeci. Intre Nicolae Manolescu si ceilalti critici literari incepuse o competitie ascunsa. Fiecare critic cit de cit important - incepind cu regretatul Laurenti