Sorin Ionita ne da doua vesti in legatura cu ambuteiajele rutiere: una rea si una buna.
A venit toamna, cu scoala, greve si ploi, deci ne intoarcem la traditionalele blocaje de trafic, in Bucuresti si in marile orase ale tarii. Din 1990 pana azi, numarul de autoturisme in Romania s-a triplat, cel de camioane s-a dublat, iar traficul intens este concentrat in preajma municipiilor, unde cresterea este peste cifrele mentionate mai sus.
Cum noi am pornit mai de jos decat celelalte tari foste socialiste, motorizarea Romaniei este in plin avant, deci mai e pana la pragul natural de saturatie: fata de o masina la doua persoane in UE, noi avem sub una la sapte.
Conform proiectiilor din programul sectorial Transport pregatit pentru fondurile europene, e de asteptat ca intre 2005 si 2010 volumul traficului in Romania sa sporeasca cu 50%.
Tendinta se va suprapune cu demararea - in sfarsit - a marilor lucrari de infrastructura atat de mult lalaite de autoritati de zece ani incoace. De altfel, Bucurestiul, Clujul sau Timisoara gusta deja deliciile sofatului printre sapaturi si basculante.
Totusi, unde o sa ajungem in ritmul asta, se intreaba pe buna dreptate lumea? E ceva de facut ca sa ne usuram situatia? Sunt doua vesti de dat aici.
Cea proasta este ca, dupa cum sustin doua carti intens dezbatute la recentul congres al Asociatiei Europene de Studii Regionale, ambuteiajele nu se pot „rezolva”, ci doar diminua pe ici pe colo.
Mesajul optimist este insa ca n-ar trebui sa ne vaitam atat: analizele arata ca traficul congestionat este un semn de sanatate economica in zona respectiva, care nu provoaca mare pierdere de competitivitate, cum se crezuse
Cu alte cuvinte, este un efect neplacut, dar benign al dezvoltarii accelerate.
Aceasta neplacere se poate reduce in doua feluri: (a) cu