Teófilo Stevenson a trăit şi a murit în Cuba. Cum ar fi fost viaţa lui dacă ar fi acceptat să treacă la profesionism pentru a-l înfrunta pe Muhammad Ali?
Cuba e ţara lui Compay Segundo, omul care a cîntat, deseori învăluit în fumul parfumat al trabucului său, pînă la 95 de ani. Ar fi vrut să trăiască pînă la 115, cu 9 mai mult decît bunica sa, o fostă sclavă, dar l-au trădat rinichii. E şi ţara Celiei Cruz, regina salsei, cea care a murit cu dorul de a nu fi putut să revadă frumoasa ei Havană, după ce Fidel Castro i-a interzis întoarcerea în Cuba. A răpus-o o tumoare pe creier.
E ţara trabucurilor şi a trestiei de zahăr. A cerului albastru perfect. E ţara culorilor tari, a aromelor savuroase şi a oamenilor veseli. Săraci şi veseli, capabili să danseze în stradă pînă după miezul nopţii, împărţind între ei orez cu fasole şi cîteva guri de rom. E ţara în care îţi doreşti mereu să ajungi pentru că o simţi caldă, apropiată, învelită în dulceaţa muzicii şi legănată de valurile caraibiene.
E ţara lui Guillermo Cabrera Infante şi a alor săi "Trei tigri trişti". A lui Alejo Carpentier, cel care a făcut portretul dictatorului pînă la ultimul fir de păr în "Recursul la metodă". E şi ţara lui Zoé Valdés, scriitoare opozantă a regimului Castro, care s-a refugiat la Paris pentru a-şi scrie romanele premiate. "Eternitatea clipei" e minunată.
Cuba e ţara lui Teófilo Stevenson. Boxerul-legendă al anilor '70-'80. Triplul campion olimpic, la ediţii consecutive. Sportivul pe care adversarii nu-l puteau atinge pentru că era tehnic, maiestuos, exploziv în ring. Stevenson a trăit toată viaţa lui în Cuba, în provincia Las Tunas. Pînă cînd, acum trei zile, inima lui a decis să se oprească. Avea 60 de ani şi cîteva luni.
Ce s-ar fi întîmplat cu Teófilo dacă ar fi acceptat oferta de a trece la profesionism pentru da piept cu Muhammad Ali în