Robert Zoellick, preşedintele Băncii Mondiale, a propus ca metalul preţios să fie iar referinţa în stabilirea cotaţiilor monetare. Reîntoarcerea la etalonul aur ar ajuta la stabilizarea inflaţiei, a deflaţiei şi a viitoarelor cursuri valutare.
Devenit în ultima perioadă un „refugiu" pentru investitorii în căutare de stabilitate şi plasamente sigure, aurul ar putea fi acum implicat şi în recentele dispute privind controlul exercitat de băncile centrale asupra cursurilor de schimb ale monedelor naţionale. Robert Zoellick, preşedintele Băncii Mondiale, a afirmat într-un editorial în cotidianul britanic „Financial Times" că marile economii mondiale ar trebui să ia în considerare varianta reintroducerii un standard global bazat pe aur atunci când îşi stabilesc politicile monetare. Ideea nu este nouă. Acest sistem a mai funcţionat la nivel internaţional între anii 1944 - 1971 (programul „Bretton Woods"). Mecanismul a fost administrat de Fondul Monetar Internaţional şi presupunea cursuri valutare fixe, dar ajustabile în funcţie de valoarea aurului.
„Acest sistem probabil că va necesita implicarea dolarului, a euro, a yenului (moneda naţională a Japoniei - n.r.), a lirei sterline şi a unui yuan (moneda naţională a Chinei - n.r.) care se îndreaptă către internaţionalizare", scrie Zoellick. „De asemenea, sistemul ar trebui să ia în considerare desemnarea aurului ca punct de referinţă internaţional pentru aşteptările pieţei faţă de inflaţie, deflaţie şi viitoarele valori valutare", mai arată acesta.
„SUA ARUNCĂ BANI DIN ELICOPTER"
Comentariile oficialului vin cu numai trei zile înainte de Summitul G20 care va avea loc la Seul, Coreea de Sud, unde liderii celor mai dezvoltate 20 de ţări din lume vor discuta despre coordonarea politicilor monetare pentru a evita destabilizărările produse de controlarea cursurilor de schimb. Principalii actori în această dis