Pe Muntele Găina, în fiecare an se organizează, în cea mai apropiată duminică de 20 iulie, cea mai mare sărbătoare tradiţională românească în aer liber – "Târgul de fete". Nici acum 20 de ani lucrurile nu au fost mai prejos.
LEGENDĂ
Puţine locuri poartă atâta istorie şi tradiţie în spate precum Ţara Moţilor. Aici, bogăţia spirituală este inestimabilă şi oamenii ştiu să-şi păstreze comorile. Aşezările sunt de tip risipit, aşa că Munţii Apuseni sunt împânziţi de case la înălţimi relativ mari care dau acestor munţi un aspect specific. Regimul parcă nu a avut succes în a distruge tradiţiile, cultura de aici la fel de tare precum în sudul României. Ce a reuşit a fost să dea o altă conotaţie Târgului de fete de aici atât de cunoscut.
De la profesorul Ion Ghinoiu, specialist în etnografie, am aflat legenda acestui munte atât de special, Găina. În acele vremuri se extrăgea aur, iar o găină de aur ieşea din acele băi şi se aşeza în vârful muntelui, pe cuibul său, unde existau ouă de aur. Oamenii locului, atraşi de frumuseţea găinii, au încercat s-o prindă. Atunci, găina a fugit, luând cu ea aurul. Nemaigăsind aur, au încetat să mai lucreze băile.
Liniştea locurilor era întreruptă de Târgul de fete. La acesta participau fetele de măritat sau cele care voiau să fie peţite. Cu greu se poate crede că la Târgul de fete de pe Muntele Găina, fetele ajunse la vârsta măritişului erau vândute şi se cumpărau. Povestea spune că în timpurile mai vechi exista un târg al negustorilor şi ţăranilor pe munte şi, ca la orice târg, se vindeau şi se cumpărau de la produse agricole până la obiecte casnice, pluguri, vite, îmbrăcăminte.
Bineînţeles că se legau cunoştinţe noi sau erau realimentate cele vechi. La un pahar cu tărie băut ca adălmaş, nu se putea să nu se ajungă şi la probleme de familie. De aici şi până la a se vorbi despre e
