Valurile de călători pe care le descarcă aproape continuu jet-urile transatlantice pe aeroportul din Miami nu au parte de vreun semn că pe aici bântuie celebra febră porcină. Probabil că măsuri de siguranţă sporită se iau la terminalele care debarcă pasagerii dinspre Mexic şi America Centrală,...

- continuare în pagina 3 -... dar toată atmosfera de aici este departe de a dezvălui vreo obsesie de acest fel. Parcă nici criza financiară nu a afectat prea tare această capitală a tropicului, oraş care în ultimii ani a înregistrat ritmuri de dezvoltare egalate de puţine alte metropole.

Miami rămâne, fără îndoială, port-drapelul turismului american internaţional. Prin caracteristicele sale unice ce fac ca aici să se regăsească condiţii naturale care, de regulă, sunt căutate în zone geografice îndepărtate, el reprezintă centrul exotismului naţional. Cu o istorie de doar un secol, capitala Floridei a avut un destin sinuos, de la prima cale ferată care a legat de restul ţării o zonă considerată improprie vieţuirii şi până la devenirea sa ca placă turnantă a comunicaţiilor din zona caraibeană. Ceea ce în urmă cu o sută de ani era un loc bântuit de ţânţari şi aligatori, cu mlaştini de nepătruns şi cu călduri năucitoare este astăzi una dintre cele mai căutate zone pentru tihna vârstei a treia şi pentru petrecerea vacanţelor în general. Două au fost lucrurile care au scris istoria nouă a Floridei: calea ferată şi aerul condiţionat. Ele au făcut din Florida una dintre cele mai populate zone ale Americii, cu o economie dezvoltată şi o dinamică socială impresionantă. Asupra acestei evoluţii şi-a pus amprenta, benefic, exilul cubanez, un fenomen unic în istoria emigraţiei americane recente, în care o comunitate etnică a dat ţării de adopţie mai mult decât a primit. Pentru că nu a fost vorba de un fenomen condiţionat economic. Exilul cubanez de după 1960 a adus aici o popul