Majoritatea comunelor afectate de inundaţii au făcut reparaţii cu bani din bugetele locale.Din cele 18 localităţi declarate eligibile ca să primească fonduri europene pentru repararea drumurilor, podurilor şi podeţelor afectate de inundaţiile din 2010, doar 6 au depus dosare pentru accesarea finanţărilor.
La sfârșitul lunii trecute, prefectul de Argeș, Gheorghe Davidescu, făcea un bilanț al primăriilor care au depus proiecte pentru accesarea de fonduri europene pentru refacerea drumurilor şi podurilor comunale avariate de inundațiile din 2010, Din cele 26 de localități afectate, doar 18 au fost declarate eligibile să acceseze bani europeni pentru reparații, conform submăsurii 322 a Programului Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR). Condiţia a fost ca aceste localităţi să nu aibă deja în implementare un proiect similar. Este vorba de comunele Băbana, Băiculeşti, Brăduleţ, Bughea de Sus, Corbi, Cuca, Hârtieşti, Mălureni, Mihăeşti, Mioarele, Muşăteşti, Nucşoara, Poienarii de Muscel, Steoeneşti, Vlădeşti, Dâmbovicioara, Mozăceni şi Schitu-Goleşti.
Numai că din cele 18 localităţi apte să primească bani europeni, doar 6 ( Brăduleţ, Băiculeşti, Corbi, Mioarele, Mălureni şi Poienarii de Muscel) s-au “obosit”, până la 31iulie (când a expirat termenul), să solicite Instituţiei Prefectului avizele necesare depunerii cererii de finanţare.
“Stăm mai mult să ne văităm, iar când avem posibilitatea şi cadrul legal să realizăm ceva, nu ne obosim nici să facem proiecte.”, concluzionează Gheorghe Davidescu, prefectul judeţului Argeş.
De ce n-au accesat primarii fonduri europene?
E drept că o parte dintre cele 12 localităţi dezinteresate de accesarea banilor europeni n-au avut decât câţiva metri de drum afectaţi de inundaţii sau alunecări de teren, însă sunt şi localităţi în care primarii au ales să facă reparaţiile pe cont propriu.
„În ur
