Piaţa muncii din Germania este invidiată în toată Europa, cu o rată a şomajului de 6,9%, neschimbată de şapte luni, dar mulţi germani spun că nu au simţit nicio minune în condiţiile în care aproape unul din cinci, respectiv 7,4 milioane de oameni, au "minijob-uri"plătite cu până la 450 de euro.

În domenii precum retail şi sănătate, aceste minijob-uri, pentru care beneficiarii nu plătesc taxe în cazul câştigurilor de până la 450 de euro pe lună, au explodat, permiţând angajatorilor să menţină costurile cu forţa de muncă la un nivel scăzut, relatează Wall Street Journal.

Câştigurile orare pentru minijob-uri sunt de obicei mici, iar angajaţii nu au aceleaşi beneficii ca pentru slujbele obişnuite.

În timp ce restul Europei priveşte spre Germania pentru soluţii de relansare a pieţei muncii, proliferarea slujbelor cu salarii mici a generat dezbateri aprinse, principala întrebare fiind dacă suficienţi oameni beneficiază de faptul că ţara este cea mai mare putere economică a continentului.

Susţinătorii minijob-urilor argumentează că oferă părinţilor care stau acasă, pensionarilor şi studenţilor o opţiune legală de a câştiga bani neimpozitaţi, iar companiilor flexibilitate pentru adaptarea forţei de muncă la ceea ce au nevoie.

Sistemul este atractiv în sectorul serviciilor, unde retailerii şi restaurantele au nevoie mai mare de personal în perioadele de vârf de cerere, cum ar fi în cazul unităţilor de alimentaţie publică la ora prânzului.

Criticii spun însă că sistemul promovat de Germania adânceşte decalajul dintre bogaţi şi săraci şi subminează sistemul economiei sociale.

Salariile angajaţilor full-time au crescut cu 25% în perioada 1999-2010, dar cele ale personalului part-time cu numai 7,5%.

Ţinând seama de inflaţia de aproximativ 18% înregistrată în acelaşi interval, rezultă că salariile mici din Germania au scăzut sem