Lansarea emisiunii de eurobonduri în plină criză politică i-ar face fericiţi doar pe aventurierii pieţelor de capital, fondurile de investiţii fiind mai prudente. Specialiştii în investiţii avertizează că instrumentele financiare emise de Guvern sunt o ţintă a speculatorilor, aşa cum economia reală a crescut din speculaţii. Cum arată portretul-robot al unui investitor dispus să achiziţioneze eurobonduri pe care România intenţionează să le emită pe pieţele financiare internaţionale? Contactaţi de „Adevărul“, mai mulţi specialişti în plasamente colective ne-au declarat că întrevăd mai degrabă profilul unui investitor de tipul speculatorului bursier, decât al unuia investiţional. „În timp ce organismele de plasamente colective, de exemplu fondurile de investiţii sau de pensii, ar aştepta să treacă criza politică de la Bucureşti pentru a cumpăra eurobonduri România, speculatorii ar acţiona imediat“, spun specialiştii.
Teodor Ancuţa, preşedintele Bursei Monetar-Financiare şi de Mărfuri (BMFM) Sibiu, argumentează că şi unele sectoare din economia reală au avut parte de acelaşi „tratament“ din partea investitorilor. „Cred că vor fi şi investitori investiţionali, dar pe piaţă acţionează şi foarte mulţi speculatori. De altfel, nici creşterea economică din anii trecuţi nu a avut fundamente sustenabile, ca în Polonia, ci a fost rezultatul unor speculaţii. Ca dovadă, creşterea explozivă a României s-a transformat în prăbuşire abruptă“, a spus şeful BMFMS.
România are un potenţial foarte bun de creştere pentru investitori, dar tocmai pentru a nu deveni ţinta unor speculaţii emisiunea de eurobonduri ar trebui amânată cu cel puţin o lună după alegerile prezidenţiale, recomandă experţii pieţei de capital. Reamintim că, în momentul declanşării crizei politice, autorităţile de la Bucureşti erau pe punctul de a declanşa campania de lansare a unei emisiuni de
