Alegerile prezidenţiale de vineri le oferă femeilor iraniene ocazia să revendice mai multe drepturi, neglijate timp de opt ani de guvernarea lui Ahmadinejad, deşi le-au fost făcute puţine promisiuni în timpul campaniei, apreciază militantele.
Discursul candidaţilor a fost dominat de criza economică ce a afectat ţara, aflată sub sancţiunile internaţionale dictate pentru a o constrânge să îşi înceteze activităţile nucleare sensibile.
Puţini dintre ei au promis ameliorarea condiţiilor femeilor iraniene, care reprezintă peste jumătate din populaţie şi care sunt supuse unui cod islamic sever, oficial pentru a le proteja.
Dar aceasta nu descurajează unele alegătoare să meargă la urne, în pofida speranţelor temperate de realegerea contestată a lui Mahmoud Ahmadinejad în 2009. Reprimarea mişcării de contestare care a urmat a vizat în special apărătorii drepturilor femeilor.
"Alegerile sunt o ocazie" de a promova statutul femeilor, afirmă Minu Mortazi, o militantă care le cere iranienelor să voteze, chiar fără convingere.
"Chiar un candidat care promite ameliorarea situaţiei femeilor în propriul cămin, prin garantarea unei siguranţe financiare, merită un vot", afirmă ea. "Este o platformă care se construieşte şi care le permite femeilor să acceadă la mai multe drepturi".
Fereshteh Rouhafza, membră a campaniei candidatului conservator Said Jalili, a preconizat recunoaşterea ca loc de muncă oficial a statutului de "femeie casnică" şi de a promova femeile ca "mame şi soţii".
Pentru candidatul reformatorilor Hassan Rohani, "discriminările faţă de femei nu sunt tolerabile". "În prezent, avem nevoie de progrese în societate şi de aceea trebuie să le acordăm atenţie femeilor".
Mohammad Reza Aref, care s-a retras din cursă în favoarea lui Rohani, a promis să "revizuiască legile discriminatorii faţă de femei", potrivit lui Zohreh Al