Iarna nu este cea mai buna prietena a pasionatilor de muzica naivi care au impresia ca o pot infrunta cu o caciula de tip “beanie”, un fular destul de precar si nelipsitul palton cambrat, deloc eficient in fata viscolului.
Cu toate acestea, am luptat cu tentatia de a ma intoarce in locuinta mea calda si uscata. In ciuda pantalonilor uzi care mi se lipisera de picioare, a mainilor inghetate pe telefon, in disperarea ultima de a chema un taxi (dupa o asteptare de 20 de minute in statia de tramvai) si a coafurii flescaite sub “beanie”, am ajuns cumva la Sala Palatului, unde urma sa cante Tarja Turunen, intr-un concert organizat de Phoenix Entertainment.
Regina metalului simfonic finlandez a facut, cu siguranta, o vraja care a adus indepartata iarna nordica si in tara noastra.
Machiajul gotic, accesoriu obligatoriu unui astfel de eveniment, se prelinsese demult pe obrajii rosii, biciuiti de viscol, motiv pentru care aratam exact ca o piesa din recuzita Tarjei.
“Ar face bine sa merite!”, am suierat printre dinti, in timp ce urcam spre loje, unde aveam locul. Dupa cateva reprize de frisoane, a inceput si concertul, punctual, la ora prevazuta de organizatori.
Primii care au urcat pe scena au fost Scala Mercalli, o trupa italiana de heavy-metal infiintata in 1992. Prestatia acestora nu a fost rea, dar a lasat impresia de neterminat, ca si cum compozitiilor le lipsea un element care sa le “inchege”. Italienii au cantat piese ca “My Daemons” sau “I Will Stop The Time”, caracterizate prin sonoritati conventionale, specifice unui metal desuet. Publicul a fost mai greu de urnit, cu atat mai mult cu cat avea confortul scaunelor.
Sylpheed (Italia), a doua trupa din deschidere, s-a prezentat intr-o formula inedita, cu 6 muzicieni dedicati genurilor heavy, death, gothic si doom. Initiativa carismaticei vocaliste Ilenia de a canta atat vocea curata,