O veste pozitivă, legată de criză: cică acum stăm bine, pentru că încă n-a explodat sub noi bomba creditelor ipotecare în euro. Ultima parte a informaţiei este inspirată de anunţul făcut ieri la o conferinţă simandicoasă de directorul unei mari bănci din România. Un anunţ presărat cu sintagme dintre cele mai fioroase, care te fac să-ţi priveşti melancolic garsoniera şi mai ales cârligul în care pentru moment atârnă doar lampa. Iată-l: "Creditul ipotecar în euro este o bombă cu efect întârziat (... ) Acest portofoliu existent de credite ipotecare în euro, de 7-8 miliarde, această problemă de facto te face să te comporţi ca un consiliu monetar (...) este un comportament aproape similar currency board, dar am văzut că este numit de presa internaţională shadow euro, bazat pe un portofoliu existent". Parcă şi vezi cum îţi intră shadow euro pe geam, îţi face beznă în cei 24 de metri pătraţi pe care trebuie să-i plăteşti în 25 de ani, după care bum! te trezeşti în plin coşmar al omului cu credit ipotecar - adică domiciliat între tomberoane.

Dar, de fapt, ce-a vrut să ne înveţe domnul bancher cu aceste vorbe? că doar n-a descoperit ieri legea creditului ipotecar - care mâine-poimâine împlineşte 11 anişori. Şi nici că, în general, majoritatea oamenilor au împrumutat euro (circa 32 de miliarde), pentru că dobânzile la care băncile le-ar fi dat lei erau doborâtoare. Anunţul de ieri al bancherului vine de se leagă de cel făcut alaltăieri de economiştii săi, cărora le-a ieşit la numărătoare că Banca Naţională ar fi vândut 11 miliarde de euro în doi ani, ca să nu sară cursul leului. Sigur, BNR a comunicat că socotelile lor nu se potrivesc cu cheltuielile ei, dar tot este acuzată că menţine artificial leul greu. De ce? Aici combinăm cele două anunţuri şi putem trage o concluzie: pentru ca omul cu credit ipotecar să poată cumpăra euroi ieftini şi să n-ajungă boschetar. Şi