România se apropie de limita de sustenabilitate a datoriei publice, de 40% din PIB, nivelul maxim acceptat de investitori.Cu preţul creării unei rezerve de lichiditate, a fost accelerată creşterea datoriei publice în primul trimestru.
Datoria publică a continuat să crească alert în primul trimestru din acest an, înregistrând un salt de 12,4 mld. lei (aproape 3 mld. euro) comparativ cu sfârşitul anului trecut, ca urmare a politicii Ministerului Finanţelor de accesare agresivă a pieţelor de teama blocării accesului la lichidităţi.
În anii de criză, autorităţile române nu au reuşit să stabilizeze ascensiunea datoriei publice. Cu cât datoria publică este mai mare, cu atât este perceput un risc mai mare şi costurile de împrumut pe pieţele externe sunt mai mari.
Creşterea economică cu ritmuri de peste 2% şi continuarea reducerii deficitului bugetar sunt două dintre soluţiile de plafonare a datoriei la un nivel rezonabil, acceptat de investitori.
Analiştii consideră că trendul de creştere a datoriei nu ar trebui să continue în perioada următoare având în vedere că accelerarea datoriei în primul trimestru a fost determinată de necesitatea consolidării rezervei de lichidităţi pentru situaţiile tensionate, nefiind consecinţa unor derapaje fiscale.
"Creşterea datoriei publice în primul trimestru, de 12,4 mld lei, a fost determinată de emisiunile de bonduri denominate în dolari din februarie şi martie, statul împrumutând de pe pieţele externe 2,25 mld. dolari, dar şi de împrumuturile de pe piaţa internă denominate în lei peste sumele iniţial planificate şi cu mult peste valoarea titlurilor ce ajungeau la maturitate în acea perioadă", a comentat Cătălina Molnar, senior economist la RBS Bank.
Ritmul alert de creştere a datoriei din ultimii ani, care devenise îngrijorător în 2010, apropiind datoria publică de 40% din P
