Locuitorii din Catalonia votează duminică pentru a-şi alege Parlamentul, un scrutin care ar putea conduce această regiune puternică din nord-estul ţării către un referendum privind viitorul său.

Pe străzile din Barcelona, unii au arborat la ferestre "senyera", drapelul catalan, cu dungi roşii şi galbene, alţii "estelada", drapelul separatiştilor cu o stea albă pe fond albastru.

Liderul naţionalist Artur Mas, adus la conducere de o manifestaţie monstruoasă organizată la 11 septembrie pe străzile Barcelonei în scandări de "Independenţă", le-a promis celor 7,5 milioane de catalani că va organiza în patru ani un referendum privind viitorul lor.

În faţa refuzului Madridului de a acorda Cataloniei autonomia bugetară pe care o cere, Artur Mas, în vârstă de 56 de ani, preşedintele acestei regiuni cu o puternică identitate lingvistică şi culturală, a convocat alegeri anticipate, cu doi ani înainte de termen.

El speră să obţină o majoritate absolută şi să avanseze către un "stat suveran".

Acesta este un joc riscant, deoarece ultimele sondaje de opinie creditează CiU cu o majoritate relativă din cei 135 de deputaţi regionali, mai mult sau mai puţin echivalentă cu majoritatea de 62 de locuri din prezent.

Micile partide separatiste de stânga, multe dintre ele radicale, ar putea însă progresa, în special ERC, stânga separatistă tradiţională.

"Nu suntem vasalii statului spaniol", a declarat vineri Artur Mas, cerându-le catalanilor să construiască "viitorul naţiunii lor", la încheierea campaniei electorale.

Guvernul conservator spaniol, deja acaparat de lupta împotriva crizei economice, se confruntă cu o provocare majoră: dacă perspectiva unei eventuale independenţe rămâne îndepărtată, se pune totuşi în discuţie perenitatea modelului autonomiei regionale, unul dintre fundamentele Constituţiei din 1978.

În perioada tranziţiei