Autorităţile de la Bucureşti trebuie să îşi intensifice eforturile pentru ca Olanda să renunţe la poziţia sa intransigentă şi să nu-i nedreptăţească pe români. Sursa: Foto: Codrin Prisecaru

Odiseea integrării României şi Bulgariei în spaţiul Schengen a continuat în 2011, cu declaraţii belicoase şi contradictorii, cu luări de poziţie, amânări, certuri şi împăcări la nivel european. Deşi autorităţile de la Bucureşti îşi făceau iluzii şi promiteau, şi la final de 2010, integrarea pentru anul 2011, abia anul acesta sunt ceva şanse ca obiectivul să fie atins.

Ministrul Afacerilor Europene, Leonard Orban, a declarat, pentru EVZ, că, în 2011, s-ar fi putut ajunge la o soluţie de compromis, cu două etape – o intrare parţială, la sfârşit de octombrie, şi o decizie ulterioară, finală, în 2012. "Din păcate, poziţia intransigentă a Olandei a determinat situaţia actuală, fără nicio perspectivă clară pentru momentul în care s-ar putea lua o decizie", spune Orban.

În opinia sa, abordarea Olandei, care refuză aderarea României şi Bulgariei la Schengen, condiţionând-o de progrese în combaterea corupţiei şi reforma justiţiei, este motivată de politica internă de la Haga. "Cine a urmărit evoluţiile vieţii politice din Olanda cunoaşte dificultăţile pe care le are guvernul condus de Mark Rutte în a trece prin Parlament legile propuse. E un guvern minoritar, care depinde de voturile unui partid condus de celebrul Geert Wilders. Marja de manevră a guvernului e limitată", explică ministrul.

Olanda nu e corectă

România a îndeplinit condiţiile prevăzute de tratatele UE, iar atitudinea Olandei nu e corectă, spune Leonard Orban. Fostul comisar european precizează că dacă nu se ajunge în februarie la o decizie favorabilă, România trebuie să-şi modifice abordarea şi să ceară o decizie unică, chiar dacă se referă la două etape, dar să fie o decizie, nu două. Ministrul este