În lupta cu gripa nouă, munca cea mai dură le-a revenit epidemiologilor. Ei au „vânat” şi tratat românii infectaţi şi acum planifică vaccinările. Sursa: Maria Craus
Medicii epidemiologi au fost „în linia întâi”, în cursul anului 2009, dar şi la acest început de an, dată fiind pandemia de gripă nouă. Au avut un volum enorm de muncă, au fost expuşi îmbolnăvirii şi au muncit suplimentar, zile la rând, fără a fi plătiţi.
Au intuit riscurile la care urmau să fie expuşi românii încă din vară, odată cu izbucnirea epidemiei în Mexic şi SUA, au imaginat scenarii posibile, au planificat strategiile prin care urma să se intervină. Tot ei au pus la punct măsuri pentru a limita răspândirea virusului, au alergat după primii pacienţi infectaţi şi s-au străduit să vaccineze cât mai multe persoane.
Despre ce a însemnat munca epidemiologilor în 2009 am vorbit cu unul dintre doctorii implicaţi, profesorul Doina Azoicăi, din Iaşi, unde este un focar important de gripă, cu numeroase cazuri extrem de grave. Pe lângă munca de medic, Doina Azoicăi este şi cercetător la Universitatea de Medicină din Iaşi şi a obţinut granturi importante.
„Am avut mulţi pacienţi în stare critică”
Ce a însemnat anul 2009?
În ciuda problemelor majore care au existat, am trecut anul 2009 destul de bine. Ca epidemiolog, m-am aflat într-o conjunctură foarte dificilă, aceea a pandemiei de gripă nouă. A fost un an cu multe contacte şi multe întâlniri cu reprezentanţii europeni, am fost solicitată de Comisia de Epidemiologie a Ministerului Sănătăţii, am făcut parte din Comisia de Vaccinologie şi din Grupul Consultativ al Centrului European de Control al Bolilor Transmisibile.
Ce probleme aţi avut la spital?
La Spitalul de Pneumoftiziologie, din Iaşi, am avut un an intens. Spre sfârşit de an, gripa de tip nou a pus probleme imp
