Universităţile din România sunt în plin proces de alegere a rectorilor, iar mulţi dintre candidaţi râvnesc la această poziţie deşi vor împlini în curând 65 de ani.
Conform legii, la această vârstă rectorul se pensionează, iar universitatea este obligată să organizeze alegeri noi. Altfel, Ministerul Educaţiei poate suspenda contractul de finanţare.
Ce spune legea
“Mulţi se bazează pe faptul că poate se schimbă legea până fac ei 65 de ani, dar acest lucru nu are cum să se întâmple. Nu ne convine să organizăm alegeri noi, vrem ca rectorul pe care îl alegem să fie pentru un mandat întreg”, au declarat surse din mediul universitar.
Conform legii, persoanele care râvnesc la funcţia de rector îşi pot depune candidatura chiar dacă se apropie de vârsta de pensionare, însă, odată aleşi, nu pot rămâne în funcţie decât până la împlinirea celor 65 de ani. Potrivit articolului 215, alineat (1), „după împlinirea vârstei de pensionare, ocuparea oricărei funcţii de conducere în universităţile de stat, particulare şi confesionale este interzisă, cu excepţia mandatelor în exerciţiu la data intrării în vigoare a prezentei legi”.
Riscă să piardă finanţarea
Ministerul Educaţiei precizează: „În condiţiile în care Legea Educaţiei Naţionale a intrat în vigoare în luna februarie a anului curent, dată la care mandatele de rectori erau în curs în urma alegerilor din perioada 2007-2008, este evident că noile prevederi sunt cât se poate de clare în ce priveşte alegerile pentru ocuparea funcţiilor de conducere în mediul academic”.
În cazul în care rectorul nu demisionează, universitpţii i se poate suspenda contractul de finanţare.
Alegeri ilegale
O altă situaţie asemănătoare vizează cadrele didactice care votează pentru alegerea rectorului. Conform legii, profesorii care au vârsta de pensionare nu au dreptul să voteze noul rector. Nu toate universităţi
