Tinerii din satele de pe valea Mureşului se adună în fiecare an la prinsul Postului mare şi hodăiţă. Obiceiul este unul foarte vechi şi are menirea de a alunga spiritele rele, pentru ca la intrarea în post sufletele tuturor să fie curate. Feciorii se adună pe un deal din apropierea bisericii din sat şi fac bobotăi mari, cu scopul de a stârpi răul. Oamenii dau foc unor roţii de car învelie în paie ca să alunge forţele malefice la începutul anului agrar. Fetelor care nu au fost bune gospodine le sunt aduse vorbe de ocară de către băieţi şi nu sunt lăsate lângă foc. În schimb, cele harnice sunt strânse în braţe de flăcăi şi lăudate.
Obiceiul hodăiţatului se mai practică înca la Ciugud, Săliştea şi Hăpria, în judeţul Alba, unde tinerii se adună pe dealurile din îmrejurimile localităţii de cum se lasa seara dinaintea postului Paştelui. „Această hodăiţă reprezintă lăsatul secului, sau mai bine pentru cei care nu ştiu, lăsatul postului. Din această noapte nu se va mai consuma carne, ouă, lapte, se va ţine post pănă după noaptea de Înviere, când vom putea mânca din nou tot ce vrem noi. Acest foc l-am facut pentru a alunga duhurile rele, ca să fim mai curaţi, mai puri, să ne pregătim cum se cuvine pentru Paşte şi să ne curăţăm sufletele”, a spus un tânăr din Ciugud, Călin Magda.
Una din femeile mai în vârstă ale satului, Maria Căbulea, îşi aminteşte cu nostalgie cum erau pe timpuri aceste sărbători tradiţionale. „Mai demult, feciorii aduceau fetele aici lângă foc, ca să le ciufulească pentru lucrurile rele pe care le făceau ele, sau pentru că nu erau harnice. Eu cred că pe mine m-au adus lângă foc pentru că ma iubesc feciorii, chiar dacă nu mai îs tânără...”, a spus femeia. O altă săteancă, Angela Chelaru, spune că ţăranii din satele de pe Valea Mureşului nu îşi vor pierde niciodată tradiţiile.
„Este cu o zi înaintea prinderii Postului de Paşte şi acest fo
