În prezent, una din patru persoane este alergică, iar până în anul 2020 numărul de cazuri s-ar putea dubla, estimează specialiştii. Timpul îndelungat petrecut în spaţii închise, fumatul şi chiar igiena excesivă pot fi incriminate pentru numărul tot mai mare al persoanelor diagnosticate cu alergii.
Afecţiunile alergice apar în urma interacţiunii dintre factorii genetici şi cei de mediu. De exemplu, copiii ai căror părinţi sunt alergici prezintă un risc cu 50% mai crescut de a suferi şi ei de astfel de afecţiuni, deşi nu este obligatoriu să prezinte sensibilitate la acelaşi tip de alergeni. Totuşi, specialiştii spun că tendinţa de creştere a frecvenţei cazurilor de alergii are la bază o serie de factori mult mai complecşi ce intervin în dezvoltarea lor.
„Terenul genetic nu pare să fie responsabil în totalitate de creşterea prevalenţei alergiilor, în prezent fiind studiat intens şi rolul factorilor de mediu precum poluarea şi expunerea la alergeni de interior şi de exterior", spune medicul primar alergolog Camelia Berghea de la Spitalul Clinic de Psihiatrie „Alexandru Obregia" din Bucureşti. Alergiile au forme diverse de manifestare, spun specialiştii. Astfel, pot apărea erupţii cutanate de tip urticarie, simptome de astm, de rinită sau manifestări ce afectează întreg organismul, cum este şocul anafilactic. Printre substanţele ce declanşează reacţiile alergice (alergeni) se numără alimentele, polenul, praful de casă, mucegaiurile, medicamentele şi veninurile de insecte.
Petrecem prea mult timp în interior
Timpul îndelungat petrecut în spaţii închise creşte probabilitatea de a inhala spori de mucegai şi de a fi expuşi acarienilor ce se găsesc în praf. Iar acest lucru poate provoca sau agrava bolile alergice, persoanele cu sensibilitate confruntându-se mai des cu simptome specifice rinitei, conjunctivitei sau cu iritaţii cutanate (dermatită).
