Haiti era deja cea mai saraca tara din emisfera occidentala cand un cutremur de magnitudinea 7 a devastat in intregime insula. In cursul ultimului deceniu, despadurirea masiva a lasat tara fara surse stabile de aprovizionare si a facut-o foarte vulnerabila alunecarilor de pamant. In 2004, o furtuna tropicala a lovit insula, facand 2.500 de victime. In acelasi an, presedintele Jean-Bertrand Aristide a fost inlaturat de la putere in urma unei rebeliuni, Misiunii de mentinere a pacii a Natiunilor Unite revenindu-i sarcina de a repara pagubele. Apoi, in 2008, uraganul Gustav s-a abatut asupra insulei si o saptamana mai tarziu, uraganul Hanna, iar la cateva zile dupa aceea, uraganul Ike, soldate cu peste 800 de morti si mii de oameni fara locuinte, scrie Le Nouvel Observateur, citat de Agerpres.
Cu toate acestea, in pofida acestei succesiuni de catastrofe, Haiti se angajase pe calea unei anumite normalitati. In septembrie trecut, Banca Mondiala declara ca, din 2004, Haiti si-a consolidat stabilitatea economica si sociala, si-a ales un presedinte si un parlament, si a pus in aplicare un program ambitios de reforme. Totusi, tara continua sa se confrunte cu mari provocari in eforturile de imbunatatire a administrarii, de stimulare a cresterii economice, de diminuare a saraciei, controlare a criminalitatii si violentei si de reducere a vulnerabilitatii la dezastrele naturale si la alte socuri externe. Rezolvarea acestor probleme necesita un ajutor international constant, pe parcursul mai multor ani, precum si eforturi masive din partea guvernului si a poporului haitian, potrivit Bancii Mondiale.
Marea majoritate a populatiei acestei tari (in total 8,8 milioane de locuitori), traieste in cea mai mare saracie. In 2001, 54% dintre haitieni traiau cu mai putin de un dolar pe zi, si 78% cu mai putin de doi dolari. In 2008, PIB-ul pe cap de locuitor era de 7