De cate ori mergea la cate un bridge, Aladin isi lua cu el lampa fermecata. Frecand lampa, aparea imediat un expert sfatuitor care, nevazut de ceilalti jucatori, ii oferea linia castigatoare.
Se stie ca Aladin era un jucator bun si el nu recurgea la trucul cu lampa decat atunci cand era intr-o reala dificultate, altfel jocul nu ar mai fi avut chiar niciun haz.
Astfel, in dona de mai sus, la licitatie, personajul nostru nu a avut nevoie sa umble cu carpa la opait pentru a licita sase cupe. Mana bogata, fitul de atu multumitor si garantia din licitatie ca partenerul ii va aduce asul lipsa l-au purtat ca pe un covor fermecat in slem. Cand insa mortu s-a etalat, Aladin n-a mai fost prea vesel. Perdanta de caro e greu de ascuns si cartile spun ca va da si o pica. Situatia nu prezinta motive de optimism. Asa ca declarantul a luat in poala felinarul si bucata de plus, sigur ca va avea nevoie de ele.
Seicul care juca in Vest a atacat 8 de caro. Aladin a preluat cu Riga si a inceput sa joace atu spre masa pentru Valet. Apoi, facandu-se ca se gandeste a frecat energic lampa. Duhul s-a aratat, numai lui fireste si a analizat situatia cu toata puterea lui considerabila de judecata. Aladin a prins curaj si a purces la treaba jucand prima pica spre mana, Est a pus Dama.
- Ce fac, ginnule? a intrebat eroul. Daca a pus Dama din Riga-Dama, mai fac o data impasul. Dar daca iau si joc pica, si Riga e dincolo, Vest ia urmatoarea pica si joaca iar pica. Si, daca Est a fost doubleton, ma taie. Unde mai ascund eu caroul?
Duhul lampii sopti:
- Lasa-i Dama, ia a doua pica si mai joaca o pica.
- Esti nebun? Daca iau tai?.
- Fa ce ti-am zis, nu ma bate la cap. A treia pica o tai tu cu atu mare.
Aladin renunta sa mai discute si facu intocmai. Se dovedi ca Est avea doar doua pici.
- Acum, zise geniul intelept, trage atuurile din mana,
