Fără televizor cu plasmă, fără telefon cu touchscreen şi fără maşini cu pilot automat. Aşa putem trăi doar cu produse făcute la noi. Putem fi patrioţi la consum din punct de vedere al mâncării şi al băuturii. La cosmetice, electrocasnice şi haine, alternativele sunt însă puţine Tabloul patriotului consumator de produse făcute în România poate fi schiţat uşor: conduce Logan, vorbeşte la telefon Nokia 1200, foloseşte electrocasnice Arctic şi îmbracă confecţii Braiconf sau Secuiana.
Pe poliţa din baie are cosmetice Ana Aslan sau Gerovital. La electronice nu are prea mult de ales: doar laptopuri marca Myria.
Singurul loc unde stă mai bine este frigiderul: produsele făcute în România reprezintă peste 70% din totalul alimentelor pe care le găsim în hipermarketuri. Totuşi, românii au început să pună din ce în ce mai mult preţ pe calitate şi pe ambalaj, capitol la care produsele autohtone sunt „bătute” de cele aduse din alte state ale Uniunii Europene.
Orăşenii nu cumpără româneşte
Potrivit unui studiu Nielsen, aproximativ 53% din români preferau, la finele lui 2007, produse alimentare româneşti şi doar 22% cosmeticele produse în fabricile de la noi din ţară. În oraşele mari, vânzările de produse importate au luat avânt în ultimii ani. În Bucureşti, 38% dintre consumatori spun că preferă mărcile internaţionale, iar 42% nu dau importanţă acestui aspect.
Povestea patriotismului de raft a început în urmă cu câteva zile, când preşedintele Traian Băsescu le-a cerut românilor să cumpere produse româneşti pentru a salva mii de locuri de muncă. Tot în aceeaşi perioadă au circulat pe internet o serie de mesaje virale care susţineau acelaşi lucru.
Analiştii economici susţin că există o diferenţă între produsele româneşti, care aparţin unor branduri autohtone, şi cele produse în România de compan