Restanţele acumulate de clienţi obligă acţionarii băncilor să vină cu bani „de acasă“ pentru a continua activitatea. Din 2010, vor apărea şi reglementări mai dure la nivelul UE. Şase bănci din România şi-au majorat capitalul în 2009 şi mai sunt câteva care se pregătesc pentru astfel de operaţiuni în viitor. Cele mai mari aporturi de capital le-au adus acţionarii Bancpost, în două operaţiuni anul acesta, ai Băncii Transilvania şi ai
Restanţele acumulate de clienţi obligă acţionarii băncilor să vină cu bani „de acasă“ pentru a continua activitatea. Din 2010, vor apărea şi reglementări mai dure la nivelul UE.
Şase bănci din România şi-au majorat capitalul în 2009 şi mai sunt câteva care se pregătesc pentru astfel de operaţiuni în viitor. Cele mai mari aporturi de capital le-au adus acţionarii Bancpost, în două operaţiuni anul acesta, ai Băncii Transilvania şi ai CEC.
Măsuri similare sunt luate, de altfel, de numeroase bănci europene şi americane, presate de creşterea riscului de neplată a creditelor. Cu cât creditele neperformante sunt mai numeroase, cu atât creşte nivelul provizioanelor pe care băncile sunt obligate să le constituie. Situaţia „se reflectă şi în contul de profit şi pierdere, prin diminuarea profitului. Cu un profit mai mic sau poate chiar cu pierdere, va fi necesar mai mult capital pentru a menţine banca în stare de funcţionare“, explică Adrian Băţăgui, manager de risc în sistemul bancar.
La nivel internaţional, Commerzbank, cea de-a doua bancă din Germania, are cel mai mare deficit de capital, de 17 miliarde de euro. De asemenea, Allied Irish Banks şi Bank of Ireland ar trebui să îşi majoreze capitalul cu 10 miliarde, respectiv 7 miliarde de euro, în timp ce Société Générale, cea de-a doua bancă din Franţa, ar putea avea nevoie de şase miliarde de euro în plus.
Solvabilitatea trebuie păstrată peste 10%
Î
