In 1894, pe mosia familiei Nopcsa (romani get-beget, se zice) din Tara Hategului, tanara Ilona a gasit din intamplare un os de dimensiuni neobisnuite. L-a aratat fratelui ei, Franz, absolvent al In 1894, pe mosia familiei Nopcsa (romani get-beget, se zice) din Tara Hategului, tanara Ilona a gasit din intamplare un os de dimensiuni neobisnuite. L-a aratat fratelui ei, Franz, absolvent al colegiului Theresianus din Viena. Osul avea o vechime de mai bine de 68 de milioane de ani. Baronul Franz Nopcsa si-a dedicat toata viata studierii fosilelor de dinosauri pitici de pe pamanturile natale, devenind un paleontolog de renume mondial. El a descris patru specii de dinosauri din Tara Hategului, unice in lume, dandu-le denumiri in concordanta cu "ambientul" si nu lipsite de simtul umorului: Magyarosaurus dacus, Struthiosaurus transylvanicus etc. In anul de gratie 2001, autoritatile locale si cativa entuziasti fermecati de potentialul Tarii Hategului si-au dat seama ca resturile de telmatosauri ori de sauropozi pot fi cheia prin care zona, bantuita de somaj, sa poata iesi din anonimat si din saracie. Ca sa ajungi la "locul cu dinosauri" din comuna General Berthelot, trebuie sa urci o coasta de deal pret de vreun sfert de ora, printre livezi cu pruni si fanaturi. Pe santier face sapaturi, de ani de zile, echipa profesorului Dan Grigorescu, de la Universitatea Bucuresti. Din 1988 incoace, s-au tot descoperit cuiburi si oua de dinozaur pitic, iar recent s-a identificat un pterosaur urias, "monstrul inaripat din Hateg" - Hatzegopteryx thambema - care este unic. Sapaturi se fac si la Sanpetru, si pe valea Sibiseului. Nu departe de orasul Hateg, castelul Nalat isi arata zidurile masive, inconjurate de ceea ce a fost odata un fastuos parc. Edificiul a apartinut familiei Pogany-Fay, capatand destinatia de preventoriu TBC pe vremea comunistilor. Acum, se doreste transformarea lui in