Dacă Moscova deschide robinetul, Kievul trimite gaze Europei în 36 de ore. Moscova vrea mai mulţi bani pentru gazul livrat, iar Kievul cere taxe suplimentare pentru tranzitarea materiei prime către Occident. Acestea sunt mizele „meciului” dintre Moscova şi Kiev, la care  Uniunea Europeană a devenit arbitru, chiar dacă iniţial a vrut să stea pe tuşă. Însă, în condiţiile unei ierni aspre, abţinerea nu mai este posibilă, fiind afectaţi direct cetăţenii europeni.

Două momente importante au avut loc ieri la Bruxelles: întâlniri ale preşedintelui Gazprom, Aleksei Miller şi preşedintelui Naftogaz, Oleg Dubina, cu liderul Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, şi audierea reprezentanţilor celor două ţări la Comisia de politică externă (AFET) a Parlamentului European.

Delegaţia rusă a ajuns însă cu întârziere la PE, din cauza condiţiilor meteo la aterizare. Şeful Gazprom s-a întâlnit şi cu comisarul pentru energie, Andris Piebalgs, şi cu preşedintele Parlamentului European, Hans-Gert-Pottering, iar Dubina şi Miller s-au întâlnit ulterior separat.

Iniţial preşedinţia cehă şi Comisia Europeană au fost de părere că cele două state trebuie să îşi reglementeze singure divergenţele comerciale, fără implicarea UE. Şi dacă reuniunea de la PE nu are nici o influenţă din punct de vedere juridic (nu s-a adoptat nicio decizie sau un document oficial), important este mesajul pe care Uniunea a vrut să îl dea prin dezbaterea în cauză, anume că în joc se află reputaţia Rusiei ca furnizor de gaze şi a Ucrainei, ca ţară de tranzit.

Ucraina acceptă controlul UE

De altfel, Ucraina s-a declarat de acord, prin vocea lui Oleg Dubina, să primească observatori din partea UE pentru controlul tranzitului pe teritoriul său, aşa cum cere Moscova, control fără de care Gazprom nu va relua livrările spre Europa, dar s-a declarat nemulţ