Alexandrina Ruxandra Gâlcă a fost cea de a treia soţie, şi ultima, a autorului „României pitoreşti”, reuşind să-i redea liniştea de care avea nevoie nestatornicul scriitor Alexandru Vlahuţă.

În afară de Duiliu Zamfirescu, Vrancea nu a oferit prea mulţi scriitori autentici în perioada clasicilor literaturii române. Totuşi, unul dintre scriitorii „adoptaţi” pe aceste meleaguri este Alexandru Vlahuţă, care are o casă memorială la Dragosloveni.

Ajungerea sa pe aceste locuri s-a datorat căsătoriei cu Alexandrina Ruxandra Gâlcă, care a primit din partea familiei această locuinţă la Dragosloveni, pe atunci în fostul judeţ Râmnicu Sărat.

Alexandrina Ruxandra a fost cea de a treia sa soţie, alături de care nestatornicul scriitor şi-a găsit liniştea de care avea nevoie.

„Ruxandra, care era sora prefectului de Râmnic, Nicolae Gâlcă, i-a oferit lui Vlahuţă o casă frumoasă, multe cărţi, un pic de avere pentru liniştea bătrâneţilor, dar şi un cadru propice scrisului, casa lor fiind adesea vizitată de numeroşii prieteni ai lui Alexandru Vlahuţă”, ne-a precizat Florin Dîrdală, istoric la Arhivele Naţionale Vrancea. Foto Casa memorială "Alexandru Vlahuţă"

Până la Ruxandra, Vlahuţă a mai fost căsătorit şapte ani cu Ida Pagano, fiica profesorului său de italiană F. Pagano şi opt ani cu Margareta Dona, fiica fostului şef de Stat Major al Armatei Române între 1884-1886, generalul Nicolae Dona.

Cea de a treia căsătorie, cu Alexandrina Ruxandra Gâlcă a avut loc în anul 1905. Soţia lui Vlahuţă, fiică de moşier, stăpânea la Dragosloveni un conac şi o zeci de hectare cu vie.

„Din pridvorul aerian gândit de arhitectul Al. Clavel, privirea lunecă departe, peste podgorii, până la Gugeştii aflaţi în buza câmpiei, acolo unde Vlahuţă îşi întâmpina oaspeţii veniţi de la Bucureşti: Caragiale, Delavrancea, Galaction. Acesta din urmă socotea potrivit ca mormâ