Sursele EVZ precizează că majoritatea containerelor de marfă intrate prin Portul Constanţa sunt, de fapt, verificate în vămi interne, cu precădere în Ilfov. Sursa: Feri Predescu

Doar o parte dintre sutele de containere care ajung zilnic în România de pe mare sunt vămuite în Portul Constanţa. Majoritatea sunt verificate la vămile interne din oraşele în care firmele importatoare au sediile. Din acest motiv, cele 30 de persoane cercetate în scandalul şpăgilor din Portul Constanţa reprezintă, în opinia unor oficiali din Ministerul Finanţelor, doar unul dintre braţele "caracatiţei" care a produs uriaşul prejudiciu de circa 50 de miliarde de euro bugetului de stat şi al Uniunii Europene.

Vămile interne

Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) au şi dat un exemplu în acest sens prin reţinerea şefului Biroului Vamal Slobozia, Ionuţ Marius Scrioşteanu. Însă, potrivit oficialilor chestionaţi de EVZ, o bună parte a containerelor sunt vămuite în Bucureşti şi Ilfov, la Otopeni şi Băneasa. Toate aceste birouri sunt arondate Direcţiei Regionale pentru Accize şi Operaţiuni Vamale (DRAOV) Bucureşti. Interesant este, în acest context, faptul că şeful acestei vămi a fost, până în iunie 2010, Liviu Durbac, arestat în cazul "Şpaga din Port". El a fost şi şef al Biroului Vamal Constanţa Sud Agigea, iar în momentul arestării era şef al Biroului Vamal Târguri şi Expoziţii Bucureşti.

Controale prin sondaj

"O parte a containerelor este supusă controlului în port. Altele sunt, însă, doar în tranzit deoarece au ca destinaţie firme din diferite localităţi. La solicitarea beneficiarilor, verificarea se poate face la Constanţa", a explicat Gabriela Rentea, purtătorul de cuvânt al Vămii Constanţa. Ea a mai declarat că, fizic, nu pot fi controlate sute de containere în fiecare zi: "Vămuirea presupune desfacerea containerelor şi contr